Având în vedere utilizarea tot mai frecventă a criptomonedelor inclusiv in România, Codul penal a suferit câteva modificări importante referitor la mijloacele de plată electronice și modul în care acestea sunt utilizate în viața de zi cu zi.

Astfel, prin actualizarea Codului penal se urmărește de fapt transpunerea Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 123 din 10 mai 2019.

Legea privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 720/22.VII.2021 și include definiții importante asupra noțiunilor de instrument de plată fără numerar, instrument de plată electronică, monedă electronică și monedă virtuală.

Noțiuni referitoare la criptomonede

Prin instrument de plată fără numerar se înțelege un dispozitiv, un obiect sau o înregistrare, protejat, respectiv protejată, material ori nematerial, respectiv materială ori nematerială, sau o combinație a acestora, altul, respectiv alta decât o monedă cu valoare circulatorie și care, singur, respectiv singură sau împreună cu o procedură sau un set de proceduri, permite deținătorului sau utilizatorului transferul de bani sau valoare monetară, inclusiv prin monedă electronică sau monedă virtuală.

Prin instrument de plată electronică se înțelege un instrument care permite efectuarea de retrageri de numerar, încărcarea și descărcarea unui instrument de monedă electronică, precum și transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate și executate de către instituții financiare.

Prin monedă electronică se înțelege valoarea monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică.

Prin monedă virtuală se înțelege o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic.

Când utilizarea criptomonedelor devine infracțiune?

Utilizarea și deținerea criptomonedelor în scopuri frauduloase, contrare legii penale vor fi pedepsite. La capitolul privind Frauda informatică din Codul penal se face trimitere din acest moment inclusiv la situația utilizării de criptomonede. În anumite cazuri este de asemenea important ca prin activitatea infracțională să se producă și un prejudiciu concret în sarcina altei persoane pentru ca fapta să întrunească elementele de tipicitate ale infracțiunii.

Spre exemplu, furtul de criptomonedă săvârșit prin orice mijloace reprezintă infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

De reținut este și posibilitatea (în anumite cazuri) a înlăturării răspunderii penale în cazul autodenunțării, dacă autorul denunță fapta înainte de a fi descoperită de autorități și predă instrumentele, materialele deținute sau orice alte mijloace autorităților judiciare ori dacă încunoștințează aceste autorități despre existența lor.

În concluzie, deținerea și utilizarea criptomonedelor nu reprezintă infracțiune atât timp cât aceste instrumente nu sunt utilizate în scopuri frauduloase ori în scopul săvârșirii de infracțiuni, dintre cele prevăzute de Codul penal, cu modificările actuale. Criptomonedele vor putea fi folosite în schimb ca mijloace de plată pentru achiziționarea de bunuri, produse și servicii atât timp cât acestea sunt acceptate de către ambele părți ca mijloc de schimb.

De asemenea, amintim că deținerea și utilizarea criptomonedelor nu scutește de la îndeplinirea obligațiilor fiscale astfel încât implică obligația deținătorilor de a raporta în mod corect veniturile și profiturile obținute către organul fiscal competent.